Nu am crezut că voi aborda vreodată acest subiect, însă văd că anunțurile de genul „sales consultant” pentru produse cosmetice de lux în Paris, Londra etc. devin din ce în ce mai multe și nu-mi doresc ca altcineva să treacă prin ce am trecut eu. Nu mă refer la branduri ultra cunoscute, ci la cele cu ingrediente din Marea Moartă sau cu alt conținut „minune” din Israel.
Acum vreun an și ceva mi-am dat demisia și m-am mutat din București pentru un job asemănător în Letonia, Riga. A fost o decizie luată în fugă în momentul în care mi-a intrat mie în cap că nu-mi mai place în București și vreau să locuiesc în alt oraș.
După ce am trecut de interviuri mi-am luat bilet și am zburat spre Riga unde trebuia să lucrez în aeroport – visul meu dintodeauna. Numai că realitatea din capul meu nu a coincis cu ce am găsit acolo. Despre „produsele de lux sau ” sau despre brand nu știa nimeni, iar eu trebuia să le fac cunoscute în câteva minute oamenilor grăbiți să prindă un zbor.
Misiune imposibilă. Mi-am dat seama că oricât de charismatică aș fi, oamenii cumpără înghețată de la mine pentru că sunt simpatică, nu și creme de 300 de E. Nu mă înțelegeți greșit, oamenii cheltuiesc foarte mult pe produse cosmetice, din ce în ce mai mult. O doamnă mi-a povestit în aeroport că dă 700 de E pe niște intervenții cu laser, dar le face pentru că a primit niște recomandări de la prietene, pentru că s-a documentat înainte etc. Punct ochit, punct lovit.
Notorietatea brandului sau a serviciului primează în decizia finală. Bine, mai sunt și cazuri în care oamenii intră în contact pentru prima dată cu produsul, se îndrăgostesc de el, au bani la ei și-l cumpără pe loc. Dar aceste cazuri sunt rare. Iar tu lucrezi cu oameni obișnuiți care călătoresc. Și în plus chiar dacă reușești să vinzi adormi cu un regret și conștiința plină. Te gândești că ambalajele nu sunt wow, că produsele în sine nu sunt niște revelații, iar comisioanele care le primești din valoarea produsului, plus chiria magazinului + publicitate ++altele scad cu mult valoarea acestuia. Adică recomanzi oamenilor niște produse în care nu crezi și atunci începe declinul tău ca persoană.
Acum lucrez în domeniu însă nu mi-e teamă să recomand produse pentru că știu că sunt bune, iar în situația în care oamenii nu sunt convinși de ceea ce le spun pot verifica diverse review-uri la produse, pot întreba prieteni și-și pot forma o opinie despre acestea. Au timp, nu pierd nici un avion.
Iar pentru cei care încă se mai gândesc să accepte un job de această natură, iată de ce să nu o facă:
- produsele sunt scumpe, de calitate îndoielnică și oamenii nu le cumpără;
- salariul promis este sub minimul de economie al țării respective;
- comisionele le primești dacă vinzi și cum nu prea vinzi…
- nu știu cât de legale sunt aceste contracte, am citit pe diverse forumuri că nu ar fi:)
- îți încalcă orele de muncă propuse inițial; 8 ore devin 13 de exemplu
- te transformi într-un robot spunând același discurs, iar oamenii simt când nu ești natural.
Industria de beauty este superbă atunci când ai încredere în ceea ce recomanzi și îți formezi clienți fideli, însă astfel de job-uri o fac să pară murdară și formează un climat de neîncredere și pentru restul care se descurcă onorabil în acest job.
P.S Mi-am dat seama că tot ce îmi doream era să locuiesc din nou în Constanța:)) și iată-mă!
Lasă un răspuns